daca as avea cate 3,65 ron pentru fiecare persoana pe care am vazut-o inaintea mea pe lista cu sclavi din ase sau a nu se marketing, mi-as face o draga de bursa, cum numa’n semestrul unu am mai pomenit..
o sa dau cu satarul si in frustrarea asta, ca sa nu ziceti ca am mancat iarasi picant si sunt nevoita sa fac caca la adbreak, in music club.. a fost un moment in faculteatea aceasta delicios de imputita si fantastic de retardata, in care am simtit ca pot sa visez la o interactiune mai putin tampita.. e vorba de 3 oameni. tot ce inseamna decan, sta sub particulele mele de fericire lasate aseara la adbreak. asa ca ma voi scobi in nas si va voi relata minunata patanie care m-a propulsat in rectul listei numarul 2 cu retarzi-aproape-absolventi sau absolventi-aproape-retarzi.
sa zicem ca in primul semestru al anului universitar in curs, am avut “nespusa placere” de a asculta saptamanal fascinantele ineptii ale decanului, pe numele sau, sa zicem, aurica bolovanu.. excelentele abordari prin prisma becaliana reuseau sa-mi activeze toate simturile posibile, dar si pe cele mai putin posibile, si totul in nu mai mult de o ora si 20 de minute. am ajuns sa scriu citate cretinesti cu o viteza pentru care orice dactilografa m-ar fi invidiat. e suficient sa precizez faptul ca examenul a constat in, sa-i zicem, tocirea unor, sa le zicem, categorii dintr-o, sa-i zicem, enciclopedie de, sa zicem, agramaticalismele ale acestui, sa-i zicem, profesor..
la examen am fost placut intampinati de tripla amenintare de a nu facem contestatii pentru ca notele preastimabilului sunt incontestabile.. am relativ inghitit in sec la vederea “coasei” de pe pagina-mi personala, asadar, in urma unui scurt calcul care rotunjea toate punctele la 6,8 cu raspuns ioc ieptiilor deschise, trag un part emotionat si las mult-prea-transpirata-contestatie la secretariat. a doua zi astept pret de o ora jumate nota, si cum domnul in cauza aparent nici nu s-a uitat peste lucrare, decid sa vizitez biroul maharajahului.. dupa 5 minute de bastiuire, decide sa imi arate lucrarea, trecand cu agilitatea unui iepuras de vizuina, peste pagina cu raspunsuri deschise.. si cum iepurasii de vizuina mai tinerei au simturile mai ascutite, observ cu voce plapanda ca un raspuns nu imi este notat.. mi se raspunde ca e incomplet. oare cu cat mai putin de 10 sutimi se puncteaza un raspuns incomplet, in conditiile in care restul insumeaza minunata nota 7,40?! .. un raspuns valora 60 de sutimi, in conditiile in care nu sunt doar eu nebuna, tind sa cred ca am primit 9 sutimi pe un raspuns aproape corect.
apreciez ase-ul! cu toate “frumusetile” atasate sub bilutele sale.. are suficiente perechi stricate cat sa tina biloiu ala inca mult timp lipit de acoperis.
de cel putin un an si o zi:
