mereu mi-am dorit sa descopar comori, sa ma chinui sa ajung la cel mai inalt, cel mai jos punct dintr-un oras, loc, multe, tara, etc.. unele scopuri le-am implinit.. unele m-au surprins, altele m-au surprins si mai tare!.. niciodata n-am avut o reactie cu privire la o senzatie dorita care sa fie bleah! poate doar turnul effel, dar aia e alta poveste..
mereu mi-am dorit sa traiesc senzatia unui joc dus pana la capat! sa simt pe pielea mea ce simte un baiat cand zice AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA GATA!!!!! … victoria, gloria, sangele care iti inunda creierul, rasuflarea taiata, tremuricii.. ooooooooooooooooooooooooooooooo
7 wonders.. nu cine stie ce.. ambitia nu a fost sa se termine ci SA IL TERMIN!
e gata.. trist, sec, cu un castel, ca toate celelalte, nici macar minunat (contrar numelul jocului) si trei artificii partaite.. jalnic.. mai bine dorm..
ma intreb daca nu cumva chiar asta o fi senzatia reala..
