ma uitam azi-dimineata in bou-vagonul meu si analizand situatia cu obiectivitatea data la maxim, printr-un ochi trezit mult prea devreme pentru intrebari, mi-am dat seama ca nu exista nici macar o persoana pe culoarul ala, care sa calatoreasca de dragul drumului petrecut prin containerele CFRiste..
asadar “calatorului ii sade bine cu drumul” e o expresie pe cat de stupida, pe atat de falsa.. de ce ti-ar placea sa calatoresti 6 ore pe un traseu care se poate parcurge lejer in 3 ore si jumatate? de ce ti-ar placea sa iti incovoiezi cocoasa adunata intr-un spatar facut pentru mini-mamuti? bagajele, târâiala, trollerele, bătăturile de la trollere, prea-frigul sau prea-caldul din vagon, tiganii inspirati din folclor, mirosuri, coate, toalete infecte… ooof!
de ce ne-ar placea sa calatorim daca ne straduim sa descoperim modalitati de teleportare? de ce tot calatorim atat? de ce nu ne ajunge un sigur loc? vreau sa-mi şadă bine să şed, macar o data..
