imi doresc sa scriu despre chestia asta de anul trecut.. 
sunt atat de similare cele doua institutii incat nu pot sa ma gandesc decat ca sunt una si aceeasi.. ma duceam la gradi in fiecare dimineata in capatul strazii.. faceam pasii umpic mai mici, si deci ca sa ajung acolo imi lua vreo 8-10 minute.. ma duc la facultate in fiecare zi, si daca depasesc obstacolul mortii = calea victoriei, ajung la facultate in 10 +/- 2 minute.. ma duceam la gradi doar cand vroiam.. daca exista vreun episod din salvati de clopotel pe care il ratam, ramaneam acasa a doua zi ca sa il vad.. aveam si atunci o oarecare urma de constiinta incarcata.. prea putin, oricum.. acelasi lucru si azi.. ma trezesc (daca ma trezesc) si ma gandesc daca sa ma duc la facultate.. nicio problema daca am ratat vreun curs plictisitor de-al vreunei femei-barbat.. mai bine stau si citesc o carte acasa, decat in banca aia prafuita.. programul cu care m-am obisnuit la gradi, sincer, e cam acelasi si acum.. ma duceam la gradi de la 9 la 12.. asta inseamna un curs si un seminar.. 
aveam gentute colorate cu care ma mandream sa merg la gradi.. acum pot sa zic ca nici cu geanta mea cu giRAFA nu imi e rusine 
am trecut azi prin cartierul meu.. intr-o plimbare pana la dispensar.. nu imi era dor sa merg acolo.. eh, asta este.. si am luat-o pe langa scoala.. m-am amuzat teribil sa vad piii cum joaca fotbal si cate unul sandwich-ul in staniol intr-o mana si pe cap cu caciula.. gardianul se amuza copios cu inca vreo 5 piii la groapa cu nisip (as fi foarte curioasa sa stiu de ce).. in capat, la poarta stateau tanti doamnele profesoare infrigurate cica la supravegheat.. piii mari au acum cos de baschet.. as fi stat pana sa “se sune” dar prea se holbau pii la mine.. mi-ar fi placut sa vad cum se formeaza randurile si cum intra 2 cate 2.. cum zicea Roncioiu: “2 cate 2 mai, nu 2 cate 6″.. analizand situatia, imi dau seama ca atunci aveam program fix.. pana acum, scoala si eventual (relativ vorbind) liceul au fost singurele intervale din viata mea in care chiar am respectat un program (foarte relativ vorbind), mai corect, as fi avut de respectat un program.. ne miram ca ni se spune generatia 3 minute.. bineinteles ca asa este.. nu e nicio jignire in asta.. o sa privim cu admiratie spre generatia unsprezece minute foarte curand.. :p daca in momentul asta as avea un program de respectat, nu stiu exact daca m-as putea tine de el.. sunt prost disciplinata si autodisciplina nu poate face totul.. nu stiu cum pot oamenii mari sa se duca la servici zilnic, in acelasi loc, atata vreme.. m-as plictisi teribil.. suntem generatia de 3 minute de educatie din care 1 se intarzie si se da drumul mai repede cu inca 1.. suntem redusi la 1 singur minut.. in care de cele mai multe ori facem ceva sau pur si simplu….ne plictisim..
